luni, 31 mai 2010

I`m made of dreams


Asculta mai multe audio Muzica


I know I`m growing old and I`m scared, but I know I`ll be the same cause I`m made of dreams.


S-a cam sfârşit. În faţa mea se întind câteva gâturi de sticlă. Miroase a hamei, a expresso lung cu lapte şi a tutun. Doar două becuri oarbe sunt martorele "ultimei" noastre nopţi . Ar trebui să mă bucur văzându-vă înşiraţi de-a lungul celor două mese, ca nişte mărgele pe o bucată de aţă, dar mă întristez. Masa, de pe care s-a şters pasta pixului albastru şi pe care au rămas inscripţionate doar câteva litere goale, e a altora. Două degete pocnesc în faţa ochilor mei. Mă trezesc, ca după hipnoză, cu aceaşi expresie pe faţă. Aş vrea să schimb ceva. Mă bucur că am ajuns până în momentul ăsta, dar aş vrea să ne teleportăm cu toţii "ceva" timp în urmă în locul în care ne-am cunoscut. Mi-ar face plăcere, şi asta pentru că am o problemă cu creierul şi nu-mi amintesc cum v-am cunoscut. Probabil mi s-a scurtcircuitat de la atâtea vise. This day is mine, the rest of them are yours!

sâmbătă, 29 mai 2010

Cercei 2

A12 (10 lei)
A11 (realizaţi de Vlad)
A1
A2
A3
A4- Vanduţi- Ralu
A5
A5
A6
A7
A8
A9
A10 (realizaţi de colegul meu Vlad) - vânduţi-Laura
Preţul este acelaşi: 7 lei perechea.
Pentru comenzi ma puteţi contacta la adresa de e-mail cercei.handmade@ymail.com

marți, 18 mai 2010

No words today

duminică, 2 mai 2010

Frenezie la malul mării




Flăcările dansau vioaie şi se înălţau spre întunericul ce se întindea deasupra noastră. Era frig dar căldura focului ne învăluise pe toţi. Puţin mai încolo, pe fâşia nesfârşită de nisip şi scoici măcinate de valuri creşteau alte focuri, unele mai mici, altele mai mari. Sunetele scăpate printre degete de corzile unei chitări erau înăbuşite de valurile care nu conteneau să se rostogolească spre mal. În lumina jucăuşă a flăcărilor eram o arapcă lascivă, care se unduia uşor pe ritmurile de jazz fredonate de mare. Aveam totul. Lucruri mărunte şi veşnice. Nisipul fin îmi mângâia picioarele grele. Nu era ireal. Se întindea de la noi până la capătul întunecat unde era înghiţit de mare. Aş fi vrut să mai întârzii o clipă acolo, dar picurii ploii începuseră să se joace prin părul meu. Ce vis! Mirosul algelor mi-a împânzit pentru o secundă plămânii. I-am auzit vocea pentru a mia oară în noaptea aia. Venea când alene, când grăbită de parcă ar fi vrut să mă ingere şi pe mine şi să mă adăpostească în profunzimea ei printre alge şi peşti. Mi-ar fi plăcut, dar nisipul din jurul focului a rămas pustiu. Nici focul nu mai era. Un braţ de lemne, pe jumătate arse, trândăveau în jăratec. Încă nu se făcuse linişte. Pe cer nici urmă de lumină. Am rămas în întuneric şi am murmurat împreună cântecul acelui început de vară. Vocea mea şi vocea ei solemnă, unite într-o melopee nesfârşită. Ploua mărunt.